Alex Cocieru ne-a rugat sa facem un review pentru proiectul lui online: Studentin.ro . Proiectul e inca in faza de testare, adica beta, dar de cateva zile de cand am cont si mi-am aruncat asa ochii peste portalul cu pricina n-am dat peste bug-uri deranjante.

Pot sa zic ca s-a investit timp in proiectul asta, si se vede. Noi, pe la 08 mai stim ce inseamna sa te ocupi de un asemenea proiect, si vad ca Alex se ocupa serios. De apreciat.

Hai sa trecem la bune si rele, ca asta intereseaza de fapt (POST LUNG !).

Read the rest of this entry »

Acum vreo 2 luni calatoream cu un autocar inspre Fagaras, masina mergea pana in Moldova si aflandu-ne in weekendul votarii, multi tineri se duceau inspre casa. M-am asezat pe ultimul rand pentru ca aveam un maimutoi cat mine de mare si imi era rusine sa fiu chiar in fata . Langa mine s-au asezat 4 tineri simpli, moldoveni dupa grai si muncitori dupa maini.

Adesea cand ma uit la oameni incerc sa imi dau seama ce job au, ce viata sociala, cum traiesc, ce fel de oameni sunt, cum fac sex - o iau pe urmele lui Bendeac. Ei bine tinerii astia imi “spuneau” ca au terminat un liceu profesional - gen Forestier sau Mecanic, lucreaza fie in constructii (cu carca), fie au reusit sa intre in armata si sunt simpli soldati, sunt genul de oameni care ies in oras si beau doar bere, se incanta cand vad un Logan tunat si il considera pe Sorinel Copilu de Aur modelul de reusita in viata. Probabil ca ar vrea sa fie la Nora pt Mama si daca OTV s-ar inchide probabil ca ar sta cu TV-ul inchis toata ziua, aia de la A3 si Realitatea sunt plictisitori si Dani ala de la A1 e cel mai tare ca i-o trage lu Raduleasca. In acelasi timp sunt baieti cuminti, in autocar au baut o bere la 2l si cateva la doza, au mancat sandvisuri dar nu au fost cocalari, nu au ascultat muzica la telefon si nici nu au incercat sa iasa in evidenta prin tipete injuraturi si mistouri legate de celelalte moldovence din autocar.

Read the rest of this entry »

Plecand de la articolul din Descopera conform caruia, anual omenirea consuma (mananca) intre 1 si 2 miliarde de broaste, si tinand cont de urmatoarele cifre:

6000(sase mii) de tone de picioare de broasca consuma Indonesia intr-un an, 5000 de tone consuma China, 4500 India

ma gandeam daca nu cumva ar fi momentul sa incerci sa creezi o crescatorie de broaste comestibile. CAT DE GREU AR PUTEA FI?  E ceva ce nu stiu eu despre broaste, si n-ar putea fi crescute intr-un mediu controlat?

Cererea, exista. “Victimele” nu pot fi prea greu de intretinut (cred) si nici costisitor. Se inmultesc intr-un ritm infernal (undeva intre 1000 si 3000 de oua/an/exemplar), rezulta ca “materie prima” va fi abundenta. Concurenta nu stiu daca exista… si daca exista, nu poate fi prea mare (exceptand business-urile de “vanatoare de broaste” din tarile consumatoare, care sunt mentionate si in articolul din Descopera).

Printre probleme ar fi lipsa de know-how in domeniu ( inexistenta unor tentative similare), investitia initiala (as zice medie spre mare), identificarea unor distribuitori, si probabil volumele mari de vanzare necesare pentru a fi profitabil.

La noi in tara puiul de balta nu e asa de des intalnit in meniurile restaurantelor, dar cu un provider autohton s-ar putea schimba lucrurile, ca doar e fita, nu? Oricum profitul ar veni din export.

Bun. Termin sesiunea, fac planul de afaceri si ma duc peste Ghenea.

Mili

P.S. Chiar e mentionat pe Wikipedia ca au existat cateva cazuri in care s-a incercat cresterea in captivitate si au reusit. (nu erau in scop comercial)

Am fost aseara la concert in The Note la Parov Stelar & Band. Al doilea an consecutiv cand merg. Ma asteptam sa fie mai previzibil concertul, pentru ca am ascultat de sute de ori ultimul album….DAR AU AVUT MATERIALE NOI.

Spectacolul a fost la inaltime, saxofonul trebuia sa se auda mai tare (dj-ul rezident din The Note, cu mixerul in brate, a fost foarte lame!!! > ).

Genul muzical as zice un fel de jazz modern. Excelent de antrenant si dansant. Trupa, genul si asocierea dintre un dj, un saxofon , tobe, chitara bass + vocal sunt o combinatie originala si rezultatul este demn de multe laude.  Sunt chiar entuziasmat si as putea sa ii laud ani intregi. Merg si la anu’. SIGUR!

Mili

Update: Am mai gasit un clip dintr-un concert.

si asta

Bun.

Citeam stiri de pe Hotnews si dintr-o data mi-a sarit in ochi asta:

Da, stiu ca la ce m-am gandit eu se scrie cu cratima….dar in absenta diacriticelor nu poti citi altfel(ba poti: mata in sensul de dvs., dar oricum prima impresie conteaza). Pe blogul lui Dan Popa e corect, cu diacritice.

Am preluat o leapsa de la Tikki.  Se mai aseamana…dar n-am ce sa fac daca asta imi doresc. Tikki a avut avantajul inceputului.

Uneori imi doresc sa ajunga 08Agency o agentie internationala.

Uneori imi doresc sa am capital pentru toate ideile mele de business.

Uneori imi doresc sa fii inventat YouTube.

Uneori imi doresc sa fi avut cunostintele de acum + 10k euro in 1995.

Uneori imi doresc sa pot sa-mi cumpar oricate masini vreau .

Uneori imi doresc sa am un caine.

Uneori imi doresc sa pot citi gandurile oamenilor.

Uneori imi doresc sa am toti prietenii intr-un singur loc.

Uneori imi doresc sa pot sa-i iau dupa mine.

Uneori imi doresc sa fi fost prieten de-o viata cu Vladimir Putin. (de viata mea, evident)

Uneori imi doresc sa fi fost un Broker extrem de bun.

Ma opresc aici ca ma grabesc. Sincer nu cred ca as putea incheia lista vreodata. Dau leapsa mai departe pentru cine o vede!

Mili

Nu mai stiu cine a zis ca in Romania nu avem nimic altceva decat portari cu constiinta muncii.

Saptamana trecuta, a trebuit sa filmam pentru un proiect la una dintre materiile de an. Decorul necesar pentru o anumita scena: sala de clasa. Aveam nevoie cam de 20 de minute. Am luat echipa si cele necesare filmarii, si ne-am indreptat catre frumoasa (glumesc) facultate a Politehnicii, in care am slujit 4 ani jumate, cu incredere. Era duminica. Am pasit catre portar, care de fapt era o tanti.

Nici n-am apucat sa deschidem gura sa dam buna ziua, ca a si inceput sa zbiere, din cusca ei intunecata de 1×1 :”Ce cautati aici?”. Am explicat frumos, dar n-am apucat sa terminam ca: “Unde e profesorul? Sa vina profesorul”.
Noi: “Tanti dar nu vine profesorul astazi ca nu e proiectul lui. E al nostru. Suntem studenti aici in anul 5…..” si toata polologhia.
Ea:“Atunci cu cerere de la decanat”
Noi:“Dar nu dureaza decat 20 de minute. Orice sala de clasa, oriunde”
Ea:“Nu stiu, nu ma intereseaza, suntem in 2009 acum, nu mai merge asa oricum. Sa vina profesorul sau sa aveti cerere”.

Asta cu 2009 m-a dat pe spate. Ma rog, gresala mea ca n-am fost in 2008. Ce sa zic? Ne-am luat catrafusele si ne-am carat la Universitatea de Vest. Avand carnetele de student de la Politehnica, am zis ca sunt sanse minime.

La poarta, o doamna, mult mai educata si mai articulata, care statea si se uita pe youtube la filmulete (la cineva trecut de 40 de ani e apreciabil). I-am explicat frumos, a inteles, si ne-a indrumat catre o sala libera. Ba chiar ne-a dat si markere pentru tabla. Si asta tot in 2009.

In fond nu e decat o povestioara absolut banala, dar am vrut sa notez diferenta intre Politehnica si Universitatea de Vest ca mentalitati. Se pastreaza diferentele cam la toate nivelele, iar asta, in mod evident in 2009.

Mili

P.S. Ba da, E FOARTE RELEVANT!

Noul E-Class de la Mercedes. Chiar asteptam de ceva vreme sa apara modelul nou.

E una dintre masinile mele preferate. Sau cel putin era. Mercedes si-a facut un obicei din a ma pune in situatia de a nu sti daca imi place un model sau nu. Am fost in situatia asta cu ultimul S, GL, GLK. Modelele astea mi-au placut abia dupa ce m-am obisnuit cu ele, la prima vedere am avut “mixed feelings” dar apoi m-am indragostit de fiecare in parte (recunosc… la recent aparutul GLK, inca am dubii). C-class (cel mai mic, modelul de volum din gama) mi-a placut din prima (deh, e de volum). Am pus cateva imagini care mi-au placut mie cu noul E.

Read the rest of this entry »

Mi-a placut mie asta. Enjoy.

Mili.