Imi aduc aminte de cand eram mic, inainte sa incep scoala, ma uitam duminica la Dallas pe TVR1. Ma uitam de voie si de nevoie, ca veneau Tanti Genica si Tanti Lenuta la bunica-mea sa vada serialul. De nevoie zic, pentru ca trebuia sa-i citesc lu’ Tanti Lenuta pentru ca ea, saraca, nu stia sa citeasca prea bine si pana citea ea in soapta (nu in minte) se “ducea naibii scrisu’ “.

Ma prinsese serialul, si ma enerva J.R. ca era “the bad guy”. Facea numai lucruri rele, si punea, dom’ne familia Ewing in pericol.

Astazi, cand am vazut ca serialul se difuzeaza pe la TV, si mi-am adus aminte din copilarie, am realizat ca de fapt, Bobby Ewing era un fatalu. Nu ar fi riscat nimic. Toti erau niste “frigizi” in casa aia, din punct de vedere al business-ului, iar J.R. era singurul care stia de fapt sa faca afaceri. Bani fara riscuri fara spagi, mita, santaj ? Fii ba Bobby serios, du-te tu mai bine si bea un suculet ia o gurita de aer si plimba ursu’.

Nu, serios, d-aia Rompetrolul a fost al lui Patriciu si nu al lui Naomi (sau Naomiei…cum o fi).

Inca un argument. Traiam cu impresia, cand eram copil, ca Bobby era un model, un gentleman, un barbat adevarat pentru ca avea sotie. GRESIT! Bobby Ewing era un fatalau sub papuc. Iar J.R. nu era afemeiat (cuvant rautacios inventat de femei) ci doar se bucura de statutul pentru care muncise si el ani de-a randul si pentru care muncea zilnic.

Stiu sigur ca am dreptate!

Mili