Nu stim sa ne certam constructiv. Stim sa ne etalam frustrarile. Cu parintii, prietenii, rudele, colegii samd. Discutiile in contradictoriu ajung certuri foate repede in funtie de interlocutori de IQ-ul lor si de gradul de frustrare.
In loc sa izolam o problema, o discutie, o diferenta, sa incercam sa gasim o solutie, sa recunoastem ca ne confruntam cu o problema, o bagam intr-un alt context, mai mare, mai incapator, ce contine si alte certuri, discutii, diferente, subiecte, faze, momente, replici, istorii si istorisiri, actiuni si reactiuni, in asa fel incat tot trecand de la un cadru concret catre unul foarte larg, te pierzi, si intrun final nu ai cum sa rezolvi ceva, pentru ca nu mai stii ce era de rezolvat.
Argumentele reale/valabile si necesitatea lor se pierd destul de repede, cand te aprinzi.
Dar ai gasit scuze, contexte si pretexte ca sa-ti sustii punctul de vedere intial. Pe care, intre timp, l-ai exagerat, distorsionat, umflat, pervertit si l-ai si uitat. Punctul tau de vedere cu privire la subiectul de inceput, datorita incapatanarii, s-a transformat in generalizare. In subconstient nu mai duci o discutie in contradictoriu, ci un razboi de orgolii si puncte de vedere. Ajungi sa tipi, sa urli, sa te impui, sa-i acoperi pe ceilalti si sa-ti doresti sa-i “supui”, sa-i “invingi”. Devii inuman. Stii cu certitudine ca experienta, pregatirea, educatia, mediul, prietenii tai apropiati, cunostintele si relatiile iti confera postura de superioritate si drept consecinta, si de suveranitate, dar defapt ai starnit o fiara. pe tine.
Scopul este de a te face inteles. E clar pentru tine, si pentru animalul pe care l-ai starnit in tine, ca nu poate fi decat intrun singur fel. Ca tine. Nu mai stii nici ce, nici de ce. Cert este ca esti convins ca aveai dreptate cand ai inceput. Iar acum? Acum oricum nu mai conteaza. Ai starnit fiara. Iti alearga sangele prin vene si e prea tarziu sa iei o pauza sa reanalizezi perspectiva si ceea ce ti se transmite. Vrei cu furie turbata sa razbati.
In final, ce-ai rezolvat. Ce concluzii ai tras? Ce lucruri si pareri constructive ai aflat? Totul a trecut pe langa tine, si in cel mai fericit caz a facut un “touch-and-go” in mintea ta. De fapt, ti-ai expus punctul de vedere, orbeste, si n-ai inteles, ascultat nimic.
Ti-ai alimentat frustrarea. Atat.
Asa facem toti. Intrun moment sau altul. Trebuie sa intreprinzi actiuni mintale care sa-ti permita sa si tragi aer in piept, sa te linistesti un moment, sa-ti reconsideri pozitia si ideile. Altfel or sa te supuna frustrarile. Ele oricum castiga intotdeauna.
Argumentarea si contraargumentarea este baza oricarei discutii normale, inteligente si cu finalitate constructiva. Si scoate-ti din cap, prostia aia cu “Pentru ca asa zic eu!”.
Mili
